Am simțit mereu fascinație față de familiile regale, de prinți, prințese și castele, căci în visul meu în acea lume ce se conturează în imaginația mea, sunt o prințesă… chiar o prințesă nomadă. Mă surprind simțindu-mă foarte în largul meu în decoruri regale și mă simt infinit de privilegiată că am avut ocazia să colaborez cu Casa Regală a României, pentru o serie de evenimente importante, ceea ce mi-au permis accesul într-unul dintre cele mai frumoase palate ale capitalei.
Istoria Palatului Elisabeta
Bucureştiul ascunde multe comori arhitecturale și cu valoare istorică deosebită, pe lângă care, adesea mulți dintre noi am trecut fără să le cunoaștem povestea. Este și cazul palatului pe care vă propun să-l descoperim împreună. Ascuns printre casuțele țărănești din Muzeul Satului și cu deschidere spre Parcul Herăstrău, se înalță Palatul Elisabeta, o bijuterie arhitecturală, în stil maur și brâncovenesc. A fost martor al unui episod sumbru în istoria noastră, așadar vă voi spune, în câteva cuvinte, incredibila sa poveste.
Palatul Elisabeta a fost construit din veniturile Domeniilor Coroanei și din dispoziția Regelui Carol al II-lea, care îl dăruiește în 1936 surorii sale Elisabeta, fostă regină a Greciei, în urma divorțului sāu de regele elen. Principesa, însă, nu a locuit foarte mult aici, preferând Castelul Banloc din Timiș.
Principesa Elisabeta
Despre principesa Elisabeta s-ar putea spune că a fost cel mai enigmatic dintre copiii regelui Ferdinand și ai reginei Maria. Tăcută din fire, Elisabeta era pasionată de muzică, înainte de toate. Foarte discretă, Lisabeta, așa cum o alinta familia, ne-a lăsat o poveste de viață plină de tumult, desfășurată între Grecia și România, dar și această frumusete de palat, chiar în centrul Bucureștiului, care să se încânte privirile. Ajunsă la vârsta potrivită pentru căsătorie, Regina Maria a început demersurile pentru găsirea unui soț potrivit pentru fiica sa Elisabeta, iar fiul cel mare al Regelui Constantin I al Greciei, tânărul prinț moștenitor George, părea să fie un candidat bun pentru mâna principesei. După îndelungi discuții și amânări, nunta principesei Elisabeta cu principele George a reprezentat un eveniment important, sărbătorit ca atare. Însă, căsnicia celor doi, nu a fost nici pe departe una fericită, de aceea, în 1935, se produce divorțul, iar principesa se întoarce în România.
După bombardarea Palatului Regal de pe Calea Victoriei de către aviația germană, la 23 august 1944, Regele Mihai i-a cerut mătușii sale permisiunea a a-și muta curtea la Palatul Elisabeta unde a și rămas până la 30 decembrie 1947, când regimul comunist susținut de sovietici l-a obligat să abdice. Regele a fost forțat să semneze actul de abdicare, de cãtre Petru Groza, sub amenintarea revolverului şi a faptului că peste 1100 de studenți susținãtori ai monarhiei, care fuseserã íntemnițați de comunişti în 1945, ar fi fost executați pe loc, fără acea fatidică semnătură.
Cu o lună înainte de evenimentele ce au condus la abdicare, într-o încercare a Majestății Sale de a vorbi Occidentului despre puterea pe care o căpătau comuniștii în România, în noiembrie 1947, regele Mihai I împreună cu regina-mamă Elena au făcut o vizită la Londra, la invitaţia regelui George al VI-lea, pentru a asista la căsătoria principesei Elisabeta, viitoarea regină Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii, cu ducele de Edinburgh. Cu prilejul acestei căsătorii, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, regele Mihai a cunoscut-o pe principesa Ana de Bourbon-Parma. La întoarcerea în țară, Regele și regina mamă au fost întâmpinaţi în gara Băneasa de preşedintele Consiliului de Miniştri, dr. Petru Groza. Întorși în decembrie, au plecat spre Sinaia, pentru a-și petrece acolo sărbătorile, însă pe 29 decembrie 1947, regele Mihai a primit un telefon de la mareşalul Curţii, care-l informa că Petru Groza, doreşte ca regele să vină de urgență la Bucureşti, pentru a discuta despre o ”problemă de familie”. La 30 decembrie 1947, Groza a venit la palatal Elisabeta, însoţit de Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretarul general al CC al PCR. Regele Mihai I a fost silit atunci, prin şantaj şi ameninţare, să abdice. La 3 ianuarie 1948, regele Mihai I, însoţit de regina-mamă Elena, a părăsit România cu trenul regal, îndreptându-se spre un lung exil, ce a durat aproape jumătate de veac.
Comunismul
În perioada comunistă, Palatul Elisabeta a fost folosit drept locație de protocol pentru nomenclaturiști și mai apoi restaurant, iar în primii ani de după Revoluție, aici se organizau nunți sau botezuri.
Să te gândești că un edificiu de o asemenea valoare istorică și arhitecturală, era folosit pentru petreceri comune, pare un sacrilegiu. Cultura a suferit mult în anii comunismului și din păcate, încă este o principesă fără coroană … Iar istoria, a fost spusă de cei ce se aflau atunci la putere…
Prezentul
În prezent, Palatul Elisabeta este singura reședință oficială a familiei regale şi şi-a recăpătat eleganţa şi strălucirea şi a dobândit valoare de simbol. În grădina palatului, se află și “Memorialul Copacilor”, cu arbori plantați de personalitățile regale și șefii de stat care au vizitat Palatul Elisabeta după anul 2001. Primul copac a fost plantat chiar de actualul Rege Charles III al Regatului Unit al Marii Britanii.
Vă invit la o trecere rapidă prin spațiile de la parter, care pot fi vizitate. Desigur, restul rămâne să descoperiți voi.
La intrare, se află Salonul Regele Mihai I, unde sunt portrete si fotografii de familie ale Majestății Sale. Tot în acest salon poate fi admirată colecția de costume populare a Reginei mamă Elena (soția Regelui Carol al II-lea și mama Regelui Mihai I). Turul continuă în Galeria de artă Contemporană, Salonul Carol I și Elisabeta (primii regi ai României) și Salonul Alb de unde vizitatorii pot vedea și intra în Biroul Majestății Sale, un spațiu în care Regele Mihai a revenit după 53 de ani.
De la Biroul Majestății Sale, turul continuă prin Sala Regilor și Holul de Marmură, unde, pe lângă opere de artă, sunt expuse decorații și ordine regale, precum și uniformele militare ale Regelui Mihai I. Din Sufrageria Mare, unde se află masa pregătită pentru dineurile oficiale se face accesul și în grădina Palatului, acolo unde are loc, la 10 Mai, Garden Party, care marchează în fiecare an, Ziua Regalității.
În anumite perioade ale anului, este deschis pentru vizitare, aşadar nu pregetați în a face o vizită şi a vă întâlni cu pagini importante din istoria țării.
Dacă ți-a plăcut povestea mea, împărtășește-o și cu prietenii tăi pasionați de călătorii și istorisiri pentru suflet. Te aștept și pe platformele mele de social media. Aaah și nu uita să-ți transformi viața într-o poveste frumoasă!
